CREȘTEREA PROSTATEI

Mărirea prostatei se întâmplă aproape tuturor bărbaților pe măsură ce îmbătrânesc. Deși prostata mărită (hiperplazia benignă de prostată în majoritatea cazurilor) rareori produce simptome înainte de vârsta de 40 de ani, probabilitatea apariției acestui fenomen și intensitatea simptomelor crește odată cu vârsta. Hiperplazia prostatică benignă afectează aproape fiecare al doilea bărbat cu vârsta peste 50 ani.

De dimensiunea unei castane, glanda prostată este un organ care crește continuu pe tot parcursul vieții. 

La naștere, prostata cântărește doar câteva grame. Creșterea fiziologică a prostatei începe în timpul maturizării sexuale din timpul pubertății, iar în jurul vârstei de 20 de ani, glanda prostatică atinge dimensiunea adultă. A doua perioadă de creștere începe după vârsta de 30 de ani. Când un bărbat atinge vârsta de 40 de ani, glanda prostatică poate să fi crescut de la mărimea unei nuci la cea a unei caise. Când atinge vârsta de 60 de ani, ar putea fi chiar mai mare!

Factorii care afectează creșterea prostatei

Bărbații care îndeplinesc următoarele condiții sunt mai susceptibili de a dezvolta hiperplazie benignă de prostată: 

– vârsta de 40 de ani și peste 

– predispoziția ereditară (apariția în familie) 

– afecțiuni medicale precum obezitatea, boli cardiovasculare și diabetul de tip 2 

– lipsa exercițiilor fizice; 

Totuși, cauza reală a măririi prostatei este încă necunoscută.

Factorii legați de îmbătrânire și modificări ale celulelor testiculelor pot avea un rol în creșterea glandei, precum și în modificarea nivelurilor hormonilor masculini.

Bărbații produc hormoni androgeni pe tot parcursul vieții. Aceștia sunt responsabili pentru dezvoltarea caracteristicilor masculine, incluzând masa și forța musculară, distribuția grăsimilor, masa osoasă, creșterea părului facial, schimbarea vocii și dorința sexuală. DHT este un hormon masculin care joacă un rol în dezvoltarea și creșterea prostatei. Pe măsură ce bărbații îmbătrânesc, cantitatea de hormon androgen activ din sângele lor scade. Unele cercetări au arătat că, chiar și cu reducerea nivelului de hormon androgen din sânge, bărbații în vârstă continuă să producă și să acumuleze niveluri ridicate de DHT în prostată. Această acumulare de DHT poate încuraja celulele prostatei să continue să crească.

O altă teorie se concentrează asupra faptului că, în afară de hormon androgen, bărbații produc și cantități mici de estrogen, un hormon feminin. Studiile științifice au sugerat că hiperplazia benignă de prostată poate apărea deoarece proporția mai mare de estrogen din prostată mărește activitatea substanțelor care favorizează creșterea celulelor prostatice.

Consecințele creșterii prostatei

Deoarece înconjoară o parte din uretră, prostata mărită poate să comprime uretra și să provoace probleme la trecerea urinei. Pe măsură ce uretra se îngustează, vezica urinară trebuie să se contracte cu mai multă forță pentru a elimina urina din corp.

În timp, musculatura vezicii urinare poate deveni treptat mai groasă și prea sensibilă; vezica urinară începe să se contracte chiar și atunci când conține cantități mici de urină, provocând nevoia de a urina frecvent.

În cele din urmă, musculatura vezicii urinare nu poate depăși efectul uretrei înguste, astfel încât urina rămâne în vezică și nu este complet golită. Când vezica urinară nu se golește complet, există riscul de a dezvolta infecții ale tractului urinar. Alte afecțiuni grave se pot dezvolta de-a lungul timpului, inclusiv pietre în vezică, sânge în urină sau incontinență.